Horia Domnariu, ARC Romania: Inspiratii de la Responsible Business Summit 2014

Horia DomnariuLa Londra a avut loc, recent, Responsible Business Summit, conferinta cu o traditie de mai bine de 10 ani care reuneste pentru doua zile practicieni in domeniul responsabilitatii si sustenabilitatii, dar si manageri de top din companii britanice sau multinationale.
Scopul evenimentului este dialogul si schimbul de experiente, discutiile fiind purtate atat principial dar si concret si aplicat pe exemple si studii de caz.
Asociatia pentru Relatii Comunitare (ARC) a participat la eveniment prin Horia Domnariu, Director Program CSR, care prezinta in continuare cateva dintre subiectele care au fost discutate in cadrul conferintei.

 

– Care a fost cea mai importanta tendinta care s-a discutat la Responsible Business Summit si care sunt implicatiile ei?

– Cred ca putem sa-i spunem Jos cu strategia de responsabilitate/sustenabilitate. Companiile de succes sunt cele care nu mai fac distinctie intre activitatea responsabila si sustenabila si activitatea obisnuita de business, iar inovatiile de produs se bazeaza din ce in ce mai mult pe inovatii sociale. Prin urmare, strategia de responsabilitate si sustenabilitate nu mai trebuie aliniata si integrata in strategia de business, aceasta devine pur si simplu strategia de business. Este ceea ce in ultimii ani incearca sa faca Nestle, printr-o abordare de business bazata pe Creating Shared Value. Aceasta presupuneResponsible Business Summit_Ethical Corporation_2014 crearea de valoare pentru companie prin crearea de valoare pentru comunitatile in care Nestle opereaza, in special in cele din care Nestle procura materiile prime pentru produsele sale. Este o mica schimbare de accent insa pe termen lung o mare schimbare de perspectiva, avind in vedere efectele produse.

– Cum isi vad marile companii rolul in societate in aceasta noua paradigma?

– Am vazut tot mai mult interes pentru capacitatea corporatiilor de a se implica politic pentru a determina schimbari sociale. Una dintre temele constant abordate de mai multi participanti, in special de Mark Moody Stuart (fost director de board Shell si director de board al fundatiei Global Compact) a fost colaborarea dintre societatea civila si mediul de afaceri in vederea influentarii activitatii guvernantilor. „Trebuie sa lucram impreuna pentru a ne asigura ca guvernul face o treaba mai buna”, afirma explicit Moody Stuart. In continuarea acestei idei, Alan Clark, CEO Sab Miller, a subliniat ca implicarea consumatorilor poate fi cheia pentru a obtine mai multa implicare din partea guvernelor. Pentru ca din patru in patru ani, consumatorii sunt si alegatori, mediul politic, cel putin in teorie, putind fi in mod direct tras la raspundere. Aceasta poate fi noua fata reponsabilitatii, in special in societatile (inclusiv a noastra) mai putin asezate din punct de vedere a functionarii factorului politic.

– Ce efect are aceasta prezenta mai activa in societate asupra modului in care se fac planurile de sustenabilitate si CSR?

– Este clar o nevoie tot mai mare de flexibilitate. Majoritatea companiilor care promoveaza si deruleaza proiecte in domeniul sustenabilitatii stabilesc si comunica publicului o serie de tinte specifice care ilustreaza modul in care companiile implementeaza strategia in domeniu. Aceste tinte, parte a unor planuri stabilite de obicei pe perioade de 5 sau 7 ani, ajung mai nou sa fie constant revizuite inainte de scurgerea perioadei, in principal datorita inovatiei tehnologice. Viteza si acceleratia cu care se produce inovatia duce de multe ori la atingerea din inertie a tintelor, prin urmare e necesar ca acestea sa fie din ce in ce mai des regandite pentru a-si pastra relevanta.

– Raportarea anuala de CSR este, in acest caz, un mod bun de a evalua unde te afli si ce vrei sa schimbi in planul tau pe termen lung. Care sunt tendintele in acest domeniu?

– Ce am vazut este ca utilitatea rapoartelor de responsabilitate/sustenabilitate tiparite pe 100 de pagini este din ce in ce mai mult pusa sub semnul intrebarii. Adevarul e ca, in afara celor cativa cunoscatori GRI, aproape nimeni nu le citeste cap coada, stakeholderii fiind interesati de capitole specifice, in functie de tipul relatiei pe care care o au cu compania. Este o provocare pentru care digitalul poate oferi o solutie. Realizarea unui continut modular interactiv si lansarea prin intermediul social media permite un nivel ridicat al dialogul si implicit cresterea gradului de implicare a audientei.

– Deci audienta si – end-userii – au un rol tot mai important in comunicarea strategiei si a practicilor de responsabilitate/sustenabilitate. Care este in acest context rolul acordat consumatorilor?

– Acum cativa ani, in afara modelelor de business bazate pe outsourcing si lanturi globale de furnizori, aproape nicio companie nu aborda problema responsabilitatii in cadrul lantului valoric. In prezent, responsabilitatea extinsa, dincolo de limitele imediate ale operatiunilor, inseamna o atentie atat anterior productiei, in cadrul lantului de furnizori, dar din ce in ce mai mult si dupa vanzare, in modul in care este utilizat produsul. Este motivul pentru care se deruleaza ce in ce mai multe proiecte de responsabilitate care au in centru consumatorul si modul in care acesta interactioneaza cu produsul sau serviciile companiei.

Despre:

Horia Domnariu are o experienta de 8 ani in marketing, mai precis cercetare de piata si de audienta, domeniu pe care a decis sa-l schimbe in favoarea celui de consultanta in domeniul responsabilitatii sociale si a sustenabilitatii. In prezent Director al Programului de CSR in cadrul Asociatiei pentru Relatii Comunitare (ARC), Horia Domnariu considera ca doar o abordare analitica sustinuta de indicatori masurabili in ce priveste costurile si beneficiile, poate conduce la transformarea pe termen lung a companiilor in cetateni responsabili.
Ariile sale de expertiza vizeaza strategia si raportarea de CSR, evaluarea de impact a programelor comunitare, proiecte de consultare si implicare a stakeholderilor si nu in ultimul rand facilitare, dezvoltare si promovare de parteneriate intre mediul economic si sectorul non profit.

Articole similare...

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Time limit is exhausted. Please reload the CAPTCHA.