INTERVIU: Leigh Hafrey – despre etica, management si sustenabilitate

Leigh HafreyProfesor si consultant in leadership si etica aplicata, Leigh Hafrey preda cursuri de etica in afaceri la MIT Sloan School of Management, una din cele mai prestigioase scoli de business din lume.
Prezent in Romania ca speaker la conferinta The Power of Storytelling, Leigh a acceptat sa raspunda Asociatiei pentru Relatii Comunitare (ARC) la cateva intrebari despre etica, management si sustenabilitate, precum si despre cum etica influenteaza succesul in afaceri.

Redam mai jos interviul integral.

 

 – Care este rolul eticii de management in contextul general al sustenabilitatii?

– Sustenabilitatea este un termen care in ziua de azi vizeaza o gama diversa de aspecte: de la schimbarile climatice la distributia veniturilor, valoare pentru actionari (shareholders) versus valoare pentru stakeholderi, practicile de angajare (abordarea fortei de munca ca un cost sau ca o resursa). Toate aceste aspecte au implicatii etice, pentru ca presupun elaborarea de norme sau aplicarea unora care au fost deja elaborate; cele mai multe neintelegeri din sectorul privat, public sau social se nasc din faptul ca oamenii nu se pun de acord asupra modului in care problemele pot fi rezolvate. Managerii care considera ca administreaza o companie sustenabila, prin implicatiile definitiei sustenabilitatii, practica deja etica in afaceri, pentru ca utilizeaza un set de valori care ghideaza atat deciziile zilnice cat si strategia pe termen lung.

– Cum poate etica sa ajute liderii de business sa aiba mai mult succes? Cum pot fi convinsi liderii de business ca etica este importanta pentru succesul unei companii?

–  Termenul de etica implica in mod regretabil o serie de asocieri negative. Astfel, cineva poate presupune la modul general ca un comportament etic sau asteptarea de a te comporta etic aduce dupa sine critica, constrangere si uneori sanctiune. Termenul se asociaza pozitiv cu activitati profesionale precum medicina, dreptul, ingineria sau activitatile militare – insa pe de alta parte nu exista un consens daca businessul este sau nu o profesie; anumite persoane, atat din interiorul cat si din afara mediului de business, speculeaza asupra faptului ca aplicarea conceptului de profesionalizare, precum si a celui de etica, ar limita abilitatile antreprenorilor de a gandi creativ si de a inova.

Cu limitarile respective in minte, putem sa ne raportam totusi la etica si la modul pozitiv, in urmatoarele doua feluri: 1) ca un interes propriu bine-intentionat* 2) ca a face lucrul corect conform unui standard universal acceptat. Prima abordare pare cea mai utila pentru ca permite oamenilor de afaceri sa creada ca a actiona conform unei norme va determina si chiar imbunatati succesul financiar al companiilor lor. Cea de-a doua abordare este benefica intr-un mod mai subtil, avand in vedere ca poate conduce uneori la actiuni precum cele de tipul whistleblower (avertizor de integritate), indiferent de ce are de pierdut persoana care face asta; de asemenea, creeaza nevoia de a stabili o norma universala. Pe de alta parte, aceasta abordare poate amenda conceptia ca afacerile sunt afaceri, adica activitati pe care cineva le deruleaza conform regulilor proprii (de obicei in folosul propriu), si poate conduce la inlocuirea acesteia cu una care tine cont de faptul ca afacerile au loc in societate si au nevoie sa-si negocieze conditii de participare care accepta ca toate partile formeaza aceeasi comunitate si au astfel o obligatie de a contribui la asigurarea bunastarii generale.

–  Exista multe companii pentru care etica in afaceri se reduce la conformitate. Cat de (ne)potrivita este aceasta abordare si de ce?

– Multi se limiteaza la conformitate, mai ales daca vad practicile etice de afaceri doar ca pe un mod de a creste profitul. Acestea fiind zise, o abordare din perspectiva eticii regulilor aduce cu sine o recunoastere a faptului ca a ramane in cadrul legii nu este suficient: deseori distingem intre litera si spiritul legii, in societatatea seculara si in practicile religioase, o distinctie care se aplica de asemenea si mediului de afaceri.

– Coruptia este un subiect despre care se discuta mult in contextul societatii noastre, fiind considerata o problema care afecteza in primul rand mediul politic si companiile locale sau de stat. Cu toate acestea, in ultima perioada, au aparut in presa o serie de informatii despre investigatii ale unor cazuri de coruptie in care sunt implicate companii multinationale. Sunt riscurile cu privire la coruptie de neevitat, indiferent de companie? Cum pot companiile sa se protejeze?

– Riscul de coruptie este intotdeauna prezent. Orice companie, oricat de mare si de succes, este expusa la riscul ca angajatii sai sau intreaga echipa de conducere sa fie acostati pentru mite, foloase banesti sau derularea de proceduri ilegale care sa usureze sau sa grabeasca anumite operatiuni, in defavoarea altor parti. Companiile au insa si modalitati de a se proteja: gasirea de aliati in piata sau in structurile de reglementare care sa militeze pentru afaceri oneste; aceasta va face diferenta intre acceptarea unui status quo corupt si modalitati noi si mai productive de a rezolva lucrurile.
Costurile coruptiei pentru societate sunt binecunoscute. De aceea, managerii au o responsabilitate de a cauta si de a lucra cu indivizi si entitati care respecta suprematia legii si adera la standarde de drepturile omului, atat in tara de origine cat si in strainatate. Exista o forta a celor multi si in modelarea comportamentului etic.

Foto: The Power of Storytelling/Catalin Georgescu/Ina Ionescu

Note: *”enlightened self-interest”, concept definit de Alexis de Tocqueville in ”Despre Democratie in America”

Articole similare...

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Time limit is exhausted. Please reload the CAPTCHA.