„Cei mai buni profesori si cei mai accesibili si intelepti consultanti sunt cartile”, spunea la un moment dat Charles William Eliot, cel care s-a aflat in fruntea Universitatii Harvard timp de patruzeci de ani (1869 – 1909) . Disponibile noapte si zi, acestea ii ajuta pe specialisti nu doar sa fie la curent cu ultimele tendinte din domeniul lor de activitate, ci si sa-si rafineze caracterele sau sa-si dezvolte carierele.
John Friedman, Corporate Responsibility Communications Director al companiei Sodexo, si Michael Stanley-Jones, Director de Comunicare in cadrul Programului Natiunilor Unite pentru Mediu (UNEP), au intocmit cate o lista de carti pe care orice specialist interesat de responsabilitatea sociala corporativa sau de dezvoltarea durabila ar trebui sa le parcurga.
Lista lui John Friedman:
Prima optiune este cartea lui Wayne Visser, CSR 2.0: Transforming Corporate Sustainability and Responsibility. Autorul, cadru universitar, publicist si lider recunoscut in domeniu, i-a impresionat si inspirat de-a lungul anilor pe multi specialisti in CSR.
A doua recomandare este Screw It, Let’s Just Do It scrisa de unul dintre cei mai cunoscuti si apreciati antreprenori ai lumii, Richard Branson. Titlul este dat de una dintre replicile folosite adesea de Branson.
Steve Young intra in actualul top pe locul trei, cu al sau Moral Capitalism. Intr-un limbaj mai degraba academic si relativ greu de digerat, Young explica in aceasta carte cum a reusit capitalismul sa se muleze in functie de contextul cultural in care s-a manifestat. Autorul analizeaza, totodata, si efectele dezvoltarii asupra comunitatilor indigene, punand accent pe drepturile acestor minoritati, pe cultura lor, pe structurile sociale si culturale ale acestor comunitati.
Elinor Ostrom si a sa perspectiva asupra ‘tragediei lucrurilor obisnuite‘ este utila celor care doresc sa inteleaga cum reuseste constiinta colectiva sa gaseasca solutii pentru exploatarea resurselor naturale astfel incat rezultatul sa fie unul pe cat de bun, pe atat de social.
Despre On the Wealth of Nations, semnata de Adam Smith, John spune ca a fost mereu neinteleasa, gresit interpretata si folosita de diverti experti intr-un mod eronat. Aceasta probabil si pentru ca dezvoltarea durabila are multiple fatete, iar ideea de capitalism sustenabil trebuie inteleasa in toata complexitatea ei.
Unul dintre cele mai utile instrumente de lucru, mai ales pentru cei care vor sa compare performanta diferitelor companii din aceeasi industrie, este Anuarul RobecoSAM. Pe de o parte, anuarul poate fi utilizat de angajatii care vor sa se transfere dintr-o companie intr-alta, pastrandu-si domeniul de activitate. Pe de alta parte, organizatiile neguvernamentale pot analiza cat de responsabila este o companie care-si desfasoara activitatea in comunitatea lor. Nu in ultimul rand, autoritatile publice care trebuie sa emita autorizatii sau care au un interes special pentru un anumit sector de activitate, pot gasi raspunsuri la intrebarile la care companiile evita uneori sa raspunda.
Lista lui Michael S. Jones
Lista de propuneri a lui Michael se deschide cu o carte aproape istorica: Walden. Or Life in the Woods, scrisa in 1854 de Henry David Thoreau. Walden Pond, un lac pe malul caruia Thoreau a locuit doi ani, doua luni si doua zile, se afla in mijlocul unei paduri de la marginea orasului natal al lui Thoreau. Relatandu-si experienta personala, Thoreau demonstreaza ca putem invata de la natura, fara a o altera, cum sa traim o viata plina de omenie si de armonie.
Influentele gandirii lui Thoreau se regasesc in activitatea altor pasionati de problemele de mediu: E. F. Schumacher (Small is Beautiful: Economics as if People Matter, 1973), Janine Benyus (Biomimicry: Innovation Inspired by Nature, 1997) sau Bryan G. Norton (etica de mediu).
A doua propunere a lui Michael este Silent Spring (1962) de Rachel Carson. Marea intrebarea din aceasta carte este cat de (ne)sustenabila este utilizarea insecticidelor sintetice in agricultura. Carson a fost si ramane o aparatoare apriga a mediului inconjurator, una dintre cele mai mari izbanzi ale sale fiind adoptarea, in 2001, a Conventiei de la Stockholm Privind Poluantii Organici. Prin intermediul acestei legi internationale, Organizatia Natiunilor Unite incearca sa elimine progresiv de pe piata globala poluantii organici persistenti.
A Theory of Justice (1971) de John Rawls readuce la viata un spirit traditional: acela in baza caruia principiile justitiei sunt rezultatul unui contract social informal, liber consimtit, incheiat intre persoane pe cat de libere, pe atat de egale in drepturi. Justitia inter- si intragenerationala sunt concepte de baza ale dezvoltarii durabile.
Should Trees have Standing? Law, Morality, and the Environment (publicata initial in 1972) de Christopher D. Stone descrie o lume populata de entitati aparent apatice: trusturi, corporatii, asociatii, municipalitati, parteneriate si state-natiuni. Mai in gluma, mai in serios, Michael spune ca in timp ce citea aceasta carte se gandea sa le propuna colegilor din UNEP sa acorde si padurilor, oceanelor, raurilor sau altor obiecte naturale drepturi egale cu cele detinute de om.
Searching for Sustainability: An Interdisciplinary Philosophy of Conservation Biology (2002) de Bryan G. Norton este o colectie de eseuri care pune sub semnul intrebarii modul in care sunt tratate animalele in captivitate. Printre cei care privesc cu ochi critici practicile etice din domeniul conservarii se numara Thoreau si Aldo Leopold. Teoria de la care porneste Norton este aceea ca atitudinea expertilor in probleme de dezvoltare durabila ar trebui sa fie una de tip ecocentric, si nu antropocentric. De asemenea, autorul este de parere ca drepturile individuale ar trebui extinse si asupra altor lucruri din natura, animalele putand beneficia de aceleasi drepturi de care se bucura oamenii.
Shared Responsibility: The United Nations in the Age of Globalization (2014) este cea mai noua carte de pe lista lui Michael. Semnat de ambasadoarea Carsten Staur, volumul include cele mai fine si detaliate explicatii legate de originile si teoriile din spatele noilor Obiective de Dezvoltare Durabila (SDGs) ce vor fi adoptate de ONU.
Un articol scris de Cristina Balan – CSR & Strategic Communications Consultant, CSR BootIQ
Cristina este consultant independent certificat in domeniul dezvoltarii durabile si CSR. A lucrat ca jurnalist, iar apoi a avut o cariera de 14 ani in cadrul Organizatiei Natiunilor Unite, fiind expusa normelor si practicilor de management etice si transparente. A urmat cursuri certificate in procesul de raportare GRI (G3.1 si G4), iar in 2013 a devenit primul specialist roman acreditat si inclus in Registrul Practicantilor Autorizati al organizatiei AccountAbility (fiind autorizata sa utilizeze cele trei standarde AA1000 – cel privind principiile sustenabilitatii, cel de verificare, respectiv cel pentru stakeholder engagement). Este pasionata de problemele de mediu si are o diploma de inginer in domeniu. A absolvit studii postuniversitare in marketing (ASE Bucuresti) si jurnalism (London School of Journalism) si este trainer autorizat ANC.