Masa rotunda: Antreprenoriatul social in Romania – oportunitati si provocari

Cea de-a doua masa rotunda organizata la initiativa „Actionam responsabil! – Reteaua sociala RSC”, ce s-a desfasurat pe 15 ianuarie, a avut ca tema „Antreprenoriatul social in Romania – oportunitati si provocari”. Evenimentul a reunit peste 20 de participanti – reprezentanti ai autoritatilor publice, ai companiilor, ai organizatiilor non-guvernamentale, precum si ai unor institute de cercetare si organe consultative ale Uniunii Europene la nivel national. O prima problema subliniata de catre participantii la masa rotunda a fost aceea ca, in absenta unei definitii clare si a unor instrumente de masurare a impactului social (auditare realizata de o terta parte) al entitatilor ce activeaza in sectorul economiei sociale, introducerea unor stimulente sau a unor masuri non-financiare de sustinere poate genera discriminari, afectand concurenta pe piata libera sau poate conduce la abuzuri. In acest sens, a fost subliniata nevoia de perfectionare a definitiei economiei sociale, asa cum apare ea in Legea asistentei sociale (Legea 292/2011).

„Sprijinirea de catre stat a antreprenoriatului social si in general, a economiei sociale prin masuri financiare si non-financiare este un subiect care necesita maxima atentie din partea Guvernului in aceasta perioada dificila din punct de vedere economic pentru Romania, in conditile in care reusim sa configuram un pachet de masuri care sa conduca la transformarea partiala a prestatiilor sociale pasive in subventii stimulative pentru insertie. Scopul comun al tuturor este de a integra persoanele defavorizate, nu de a le sustine prin asistenta situatia de dependenta fata de stat sau ONG-uri specializate.”, a declarat Rodica Lupu, manager Actionam responsabil! – Reteaua sociala RSC.

In ceea ce priveste stimularea dezvoltarii sectorului economiei sociale prin masuri financiare si non-financiare, printre solutiile propuse de participantii la dezbatere se afla urmatoarele:

  • introducerea in legea sponsorizarii a mecenatului de competenta, astfel incat companiile sa poata beneficia de scutiri de impozite pentru serviciile de consultanta oferite pro bono intreprinderilor sociale si ONG-urilor;
  • stabilirea unui TVA diferentiat pentru serviciile de interes general;
  • introducerea unor criterii sociale in acordarea contractelor in cadrul achizitiilor publice;
  • oferirea unei perioade de gratie care sa presupuna scutirea de taxe pentru un anumit interval de timp de la infiintarea intreprinderii sociale;
  • crearea unei etichete de economie sociala, corelata cu un sistem de monitorizare si evaluare a impactului social;
  • profesionalizarea entitatilor care activeazain domeniul economiei sociale pentru cresterea calitatii serviciilor si a competitivitatii pe piata, prin transfer de know-how din partea companiilor;
  • campanii ample de promovare a antreprenoriatului social ca solutie la probleme sociale, dar si economice.

La nivel European, in cadrul formelor de organizare specifice economiei sociale, activeaza peste 2 milioane de organizatii (aproximativ 10% din totalul afacerilor Europene) care au peste 11 milioane de angajati (6% din populatia activa a Uniunii Europene), iar acest domeniu este in continua crestere. In ceea ce priveste situatia din Romania, desi acest sector nu este la fel de dezvoltat, nevoia de sustenabilitate a organizatiilor din mediul neguvernamental a condus in mod firesc la dezvoltarea de proiecte care functioneaza dupa principiile intreprinderilor sociale printre care, in practica ultimilor ani, putem identifica chiar si exemple de succes. Cu toate acestea, absenta unui cadru de reglementare, a unui statut clar pentru intreprinderile sociale si a unor masuri eficiente de sustinere a lor ingreuneaza dezvoltarea sectorului economiei sociale.

Articole similare...

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Time limit is exhausted. Please reload the CAPTCHA.