- Publicul este interesat de tranziția energetică, dar nu este încă la curent cu toate oportunitățile și tehnologiile disponibile
- Rezultatele proiectului arată că implicarea activă a autorităților locale este esențială pentru tranziția energetică
- Comunitățile de energie pot reduce cu o treime necesarul investițional pentru sistemele energetice integrate dintr-o localitate
Proiectul „Eficiență Energetică în case inteligente, clădiri inteligente și rețele inteligente” a aratat un real interes atât din partea publicului, cât și a autorităților pentru politicile naționale și măsurile locale de reducere a risipei de energie, interes care trebuie susținut constant prin informație, oportunități de finanțare de la nivel național și investiții locale.
Proiectul Federației ACUE, implementat în parteneriat cu Asociația pentru Energie Curată și Combaterea Schimbărilor Climatice (AECCSC), a acționat pe trei piloni furnizând, prin intermediul experților cooptați, soluții de creștere a eficienței energetice în locuințe și în clădirile publice, dar și informații legate de necesitatea dezvoltării rețelelor de distribuție a energiei pentru a fi capabile să integreze eficient energia din surse regenerabile, în folosul comunităților.
„Eficiența energetică este o resursă importantă, adesea ignorată deși este accesibilă. Am numit-o un uriaș depozit de combustibil, iar interesul crescut al publicului ne face optimiști că informațiile puse la dispoziție, prin expertiza de care am beneficiat, pot contribui real la buna informare, înțelegere și aplicare a măsurilor de eficiență energetică”, a declarat Daniela Dărăban, Director executiv al Federației ACUE.
Eficiența energetică înseamnă utilizarea inteligentă a resurselor energetice, iar proiectul a demonstrat, prin exemple practice și informații actualizate, că măsura esențială pentru tranziția energetică este adoptarea unui consum inteligent de energie.
“Această campanie a înregistrat un succes, chiar peste ce ne-am așteptat. Este un lucru concret făcut pentru oameni pe care i-am ajutat să fie mai bine informați, să înțeleagă mai bine oportunitățile actuale oferite de un consum mai eficient. Iar sprijinul Norvegiei în derularea acestui proiect a însemnat totodată un ghidaj perfect în termeni de eficiență energetică. Norvegia este un exemplu inspirațional, demonstrând că o combinație de viziune strategică, colaborare între sectorul public și privat și implicarea activă a cetățenilor poate duce la crearea unei societăți durabile și sustenabile din punct de vedere energetic”, a declarat Răzvan Nicolescu, Președinte AECCSC.
Despre case inteligente – Putem evita risipa a peste 35% din energia consumată în locuințe, prin schimbări de comportament și măsuri de eficientizare. Îmbunătățirea izolației pereților exteriori și măsurile de etanșeizare pot reduce factura la încălzire cu până la 30%.
Despre cladiri inteligente – Avem 242.000 de clădiri publice al căror consum este peste 200-250 kWh/mp față de o medie recomandată la nivel european de 140kWh/mp. Un calcul sumar arată că dacă am atinge consumul recomandat pe metrul pătrat, am obține o economie de peste 6 miliarde de lei anual. Cu acești bani am putea construi 10 școli de dimensiuni medii-mari sau 2 spitale regionale.
Despre retele inteligente – Cu un consum de energie electrică care este așteptat să crească cu aproximativ 60%, până în 2030, la nivel European, cu un număr din ce în ce mai mare de prosumatori, rețelele de electricitate vor trebui să integreze o mare parte a energiei curate – ceea ce impune investiții substanțiale pentru modernizarea infrastructurii existente. Rețelele de distribuție a energiei joacă un rol crucial în tranziția energetică asigurându-se, pe de o parte că energia produsă este preluată de la producători, inclusiv prosumatori, și pe de altă parte că este distribuită eficient și sigur către consumatori.
Platforma www.eficient-energetic.ro dezvoltată în cadrul acestui proiect și promovată către publicul larg și autorități naționale și locale aduce în prim-plan informații complete și practice despre case, clădiri, rețele și comunități inteligente. S-au realizat 4 videoinfografice dedicate fiecărei teme abordate în proiect, un Ghid practic de utilizare eficientă a energiei în clădiri publice și un repertoar al surselor de finanțare pentru proiecte de eficiență energetică atât pentru instituții publice, cât și pentru entități private.
De asemenea, au fost organizate 5 webinarii și 5 workshop-uri care au reunit, în total, peste 550 de reprezentanți ai societății civile, companiilor, autorităților naționale, instituțiilor publice locale din județele Mureș, Cluj, Iași, Dolj și București-Ilfov.
În cadrul proiectului a fost realizat și un studiu privind sistemele energetice integrate din Târgu Mureș, în vederea dezvoltării unui concept de comunitate independentă energetic
„Până în 2050, estimarea este că jumătate dintre cetățenii europeni ar putea produce până la 50% din energia regenerabilă, potrivit unei analize recente a CE. În tot mai multe locuri, cetățenii se reunesc în comunități pentru a juca un rol activ în piața de energie. Am ales Târgu-Mureș pentru realizarea unui studiu de caz, în scopul evidențierii implicațiilor și avantajelor aduse de sistemele energetice integrate, precum și perspectivele pentru viitorul sustenabil al producției de energie electrică și termică pentru autoconsum”, a precizat Cristina Păun, Director adjunct al Federației ACUE și manager de proiect.
Studiul abordează aspecte esențiale legate de integrarea diverselor surse de energie într-un sistem complex și oferă o viziune asupra optimizării utilizării și distribuirii energiei. O comunitate de energie ar putea oferi economii de aproape 30%, în privința costurilor necesare tranziției energetice pentru municipiul Târgu-Mureș, comparativ cu opțiunea proiectelor individuale.
Conform analizei efectuate, pentru trei scenarii diferite de instalații și consum, costurile privind implementarea soluțiilor cu sprijinul comunităților de energie variază între 340 și 512 milioane de euro, în timp ce adoptarea de soluții individuale ar însemna un efort financiar între 440 și 656 milioane de euro.